Portocala din sacul Mosului
Nu a portocaliu, fara nicio legatura cu poltica, va rog...
Craciunul nu e zapada, clopotei, carnati, frig sau Mos Craciun. Astea sunt mirosuri inexistente sau prea comune pentru mine.
Mirosul proaspat de citrice e perfect, insa. Proaspat, savuros si intotdeauna mai disponibil parca in zilele de iarna.
Cati copii nu primesc portocale de la Mos Craciun? Sau primeau, ma rog, ca astia de azi or fi trecut la esente de parfum si nu fructe veritabile!
Nu stiu sa spun momentul in timp in care Craciunul romanesc a inceput sa miroasa a portocale.
Lunga perioada de comunism in care alimentele de baza lipseau de pe mesele de sarbatori, poate asta sa fii contribuit cu ceva.
Portocalele, micul dejun american, sunt rare pe la noi. In general. Exceptia o face Craciunul.
Imi amintesc de copilaria mea la tara - da,da, iar sunt nostalgica, e si normal de Sarbatori!
Stateam langa foc ore in sir, ascultand lemnele in soba, si indopandu-ne cu dulciuri. . Fiecare avea o portocala drept cadou, manca una sau mirosea a una.
Ne bateam stranganad cojile intre degete si tintand catre ochii celorlalti copii.
Ma simteam in siguranta, fericita si implinita, in lumea perfecta a copilariei.
Acum de fiecare data cand cineva mananca o portocala sau in timp ce miros o portocala, imi amintesc mereu de acele timpuri minunate, cand un simplu fruct era suficient sa imi lumineze ziua de Craciun.
Craciun fericit va doresc!
Si cat mai multe mirosuri care sa va faca fericiti!
Sper ca stiati ca cel mai bine ne amintim mirosurile.....
Aviz celor care nu se gandesc sa faca dus zilele astea!
Comentarii