Oamenii cu linguri cu coada lunga
Asta e o poveste pe care am citit-o de curand. Si o scriu pentru ca se apropie Craciunul - maine e Sf Nicolae, fara nici cea mai mica legatura cu faptul ca e ziua alegerilor. Doamne Dumnezeule, cu cine o sa votam?!
Revenind:
"Un credincios a venit intr-o buna zi la profet pentru a afla cum sa diferentieze raiul si iadul si pentru a-si constri viata pe raspunsul inteleptului.
"Unde e raiul,unde e iadul?", a intrebat el.
Profetul nu i-a raspuns. L-a luat de mana si l-a condus de-a lungul aleilor intunecate spre castel.
Au intrat intr-o incapere imensa care gemea de lume. Saraci si bogati, in zdrente sau acoperiti de aur, stateau in jurul unei oale imense in care fiebea bolborosind supa - mancarea lor. Arome imbietoare se raspandeau din oala pana in cele mai indepartate colturi ale incaperii.
Mesenii tineau in maini linguri imense - mai mari decat ei - castroane de fier, cu cozi lungi, terminate cu manere de lemn ca sa protejeze mainile de aburii fierbinti ai supei.
Flamanzii plimbau uriasele linguri prin oala, incercand sa le umple, dar nu reusea niciunul sa le scoata de acolo, caci era greu nu numai sa scoti polonicul din oala, ci sa-l si duci la gura, si mare parte din supa era irosita.
Obraznicii nu reusisera decat sa isi arda mainile, fetele si sa verse picaturi fierbinti pe cei din jur.
In scurta vreme au inceput sa se certe, sa se injure, lovindu-se cu lingurile care ar fi trebuit sa le astampere foamea.
Fara sa stea pe ganduri, profetul a spus : "Acesta e iadul"
Au parasit incaperea si tipetele infernale s-au pierdut in scurt timp in tacere.
Strabatand coltloane intunecoase si scari subterane au ajuns intr-un final intr-o incapere cu totul deosebita de prima.
Si aici erau oameni inarmati cu linguri uriase cu coada lunga - asezati in jurul unei oale imense care fierbea in mijlocul incaperii.
Nimeni nu parea insa flamand - singurele zgomote care se auzeau erau un murumur linistit si clipocitul lingurilor in supa.
Se hraneau doi cate doi - unul afunda lingura in supa ducand-o la gura celuilalt Daca sarcina era prea grea, alti doi oameni isi ofereau ajutorul la ridicarea ei.
Astfel nimeni nu ramanea flamand.
Profetul i-a spus insotitorului sau : "Aici e raiul".
Aceasta istorioara e viata insasi - reprezinta felul in care vedem lucrurile cand avem conflicte si relatia noastra cu ceilalti.
Iadul din povestea noastra exista acolo unde oamenii lucreaza unul impotriva celuilalt sau pur si simplu unul alaturi de celalalt.
Raiul este acolo unde exista vointa de a stabili relatii pozitive.
Oamenii din iad cat si cei din rai se confrunta cu acelasi tip de probleme - felul in care le rezolva le transforma viata. In rai sau in iad."(Nossrat Peseschkian)
PS
Un mesaj pentru alesii nostri.
Asta pentru ca, recunoscuta sau nu, orice zi de alegeri se incheie in mod traditional cu o bere, tuica, sau, ma rog, ce mai are omu prin casa.
Sanatate!
Semneaza
Experti in halbere,
The Irish
Revenind:
"Un credincios a venit intr-o buna zi la profet pentru a afla cum sa diferentieze raiul si iadul si pentru a-si constri viata pe raspunsul inteleptului.
"Unde e raiul,unde e iadul?", a intrebat el.
Profetul nu i-a raspuns. L-a luat de mana si l-a condus de-a lungul aleilor intunecate spre castel.
Au intrat intr-o incapere imensa care gemea de lume. Saraci si bogati, in zdrente sau acoperiti de aur, stateau in jurul unei oale imense in care fiebea bolborosind supa - mancarea lor. Arome imbietoare se raspandeau din oala pana in cele mai indepartate colturi ale incaperii.
Mesenii tineau in maini linguri imense - mai mari decat ei - castroane de fier, cu cozi lungi, terminate cu manere de lemn ca sa protejeze mainile de aburii fierbinti ai supei.
Flamanzii plimbau uriasele linguri prin oala, incercand sa le umple, dar nu reusea niciunul sa le scoata de acolo, caci era greu nu numai sa scoti polonicul din oala, ci sa-l si duci la gura, si mare parte din supa era irosita.
Obraznicii nu reusisera decat sa isi arda mainile, fetele si sa verse picaturi fierbinti pe cei din jur.
In scurta vreme au inceput sa se certe, sa se injure, lovindu-se cu lingurile care ar fi trebuit sa le astampere foamea.
Fara sa stea pe ganduri, profetul a spus : "Acesta e iadul"
Au parasit incaperea si tipetele infernale s-au pierdut in scurt timp in tacere.
Strabatand coltloane intunecoase si scari subterane au ajuns intr-un final intr-o incapere cu totul deosebita de prima.
Si aici erau oameni inarmati cu linguri uriase cu coada lunga - asezati in jurul unei oale imense care fierbea in mijlocul incaperii.
Nimeni nu parea insa flamand - singurele zgomote care se auzeau erau un murumur linistit si clipocitul lingurilor in supa.
Se hraneau doi cate doi - unul afunda lingura in supa ducand-o la gura celuilalt Daca sarcina era prea grea, alti doi oameni isi ofereau ajutorul la ridicarea ei.
Astfel nimeni nu ramanea flamand.
Profetul i-a spus insotitorului sau : "Aici e raiul".
Aceasta istorioara e viata insasi - reprezinta felul in care vedem lucrurile cand avem conflicte si relatia noastra cu ceilalti.
Iadul din povestea noastra exista acolo unde oamenii lucreaza unul impotriva celuilalt sau pur si simplu unul alaturi de celalalt.
Raiul este acolo unde exista vointa de a stabili relatii pozitive.
Oamenii din iad cat si cei din rai se confrunta cu acelasi tip de probleme - felul in care le rezolva le transforma viata. In rai sau in iad."(Nossrat Peseschkian)
PS
Un mesaj pentru alesii nostri.
Asta pentru ca, recunoscuta sau nu, orice zi de alegeri se incheie in mod traditional cu o bere, tuica, sau, ma rog, ce mai are omu prin casa.
Sanatate!
Semneaza
Experti in halbere,
The Irish
Comentarii