N-am cautat noi sa fim in oras

Povesti de cartier

Nu poţi cunoaşte Sibiul, vizitându-l în grabă. Nu-i poţi descoperi aleile, zidurile, dar mai ales poveştile ascunse, aşa cum nu-i poţi afla adevăratul suflet limitându-te doar la centrul istoric. Oraşul respiră în zonele în care turiştii ajung arareori. Sibiu 100% continuă incursiunea în viaţa necunoscută a cartierelor.
Departe de mulţimea pestriţă şi gălăgioasă din Piaţa Mare, strânşi la colţuri de stradă, în faţa scărilor de bloc sau a magazinelor, în camere largi sau în bucătării înghesuite, dar luminoase, sibienii mai ştiu să spună poveşti fermecătoare.

Betoane în iarbă – Hipodromul fără cai
de Alexandra Ion Cristea

Magazine, tarabe de flori, chioşcuri de ziare, filiale de bănci şi iar magazine. Bătrâni cu reţete în mâini, adunaţi în cozi, la farmacii. Mămici şi bunici, împing cărucioare mari. Maşini înghesuite pe străduţele micuţe, fum de eşapament şi claxoane. Câini vagabonzi, întinzându-se leneşi, în colţuri cu soare. Copiii strigă veseli și bat mingi colorate pe aleile din spatele blocurilor.

Aşa arată astăzi cartierul Hipodrom, cu al său bulevard Mihai Viteazul, considerat de mulţi sibieni, un veritabil centru al oraşului. Te poţi pierde în mulţimea de oameni şi nu-ţi imaginezi, câtuşi de puţin, cât de nou este tot ceea te încojoară. Mai puţin de 50 de ani – aceasta este vârsta acestui cartier „muncitoresc”. Localnicii îi spun „Hipodrom” iar cuvântul rimează, în accepţiunea generală, cu ideea de loc aglomerat, cu multe blocuri, magazine, instituţii, trafic intens. Nu e nici pe departe un adevărat hipodrom sau câmpul de instrucţie din Sibiul anilor ’30.

Viaţa în barăci

Străzile Rahovei, Calea Cisnădiei, Calea Dumbrăvii și Bulevardul Vasile Milea – acestea sunt limitele cartierului Hipodrom. Împărțit în timpul comunismului în zone, numerotate de la I la IV, el este mai puțin cunoscut astăzi sub vechile denumiri. „În perioada interbelică, pe actuala Cale a Cisnădiei, intrarea de pe Mihai Viteazul, erau organizate concursuri de călărie militară. Dar nu putea fi vorba despre un hipodrom în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat pentru Sibiu 100%, Kurt Klemens, consilier al oraşului. Pe atunci, în dreapta străzii au fost construite mai multe barăci de lemn destinate militarilor dar în stânga, nu se vedea decât câmpul. „În aceste barăci au locuit, în anii ’50 –’60, muncitorii aduşi din alte zone ale ţării care au construit cartierul. Veniţi singuri pentru început, ei şi-au mutat mai apoi şi familiile la Sibiu”, îşi aminteşte Klemens.

Cai pe bulevard

E greu de imaginat – strada Mihai Viteazul fără blocuri, fără agitaţie şi fără oameni opriţi „la o poveste”, pe câte o bancă. Dar sunt locatari care au trăit să vadă şi betoanele ridicându-se în aer. Îi găsim astăzi, într-o după-amiază senină, în faţa locului de joacă de pe bulevard. „În ’67 am venit în oraş, nu era mai nimic aici”, spune Elena Hereşeanu, originară din Râmnicu Vâlcea. Femeia, în vârstă de 64 de ani îşi aminteşte de caii care treceau pe actualul bulevard, venind dinspre Liceul Energetic, despre baraca alimentară de la actualul complex Cedonia dar şi despre liniştea singuratică a zonei: „Trebuia să mergi în oraş – la Dumbrava, ca să dai de oameni”, glumeşte ea. Şi Kurt Klemens cunoaşte începuturile actualului cartier : „Muncitorii de pe Cisnădiei au fost mult timp singurii locatari. Mergeam la ei daca aveam nevoie de meseriaşi în construcţii”, spune consilierul.

Noi am construit oraşul!

O altă bancă, alţi vechi locatari ai Hipodromului fără cai. Gheorghe Vlad şi Ioan Luca deapănă amintiri, în zgomotul maşinilor, îmbulzindu-se pe strada din faţa lor, la oră de vârf. „Primele au fost blocurile de pe dreapta, unde stăm si noi. Era aici aproape un depozit de muniţie”, spune Vlad, în vârstă de 80 de ani. „Nu era cel mai bun loc din oraş pe atunci, dar am sperat şi noi că va fi mai bine”, adaugă Luca, în timp ce îl salută pe un alt bărbat, oprit lângă noi. „Eehe, alte au fost vremurile!”, spune nou-venitul Achim Stoia. „Uitaţi-vă în jur, cei tineri! Generaţia noastră a construit oraşul ăsta”, exclamă el vesel şi se aşează lângă prietenii săi pe bancă.
Ca şi în cazul altor cartiere muncitoreşti, şi Hipodromul are propria legendă legată de planurile lui Nicolae Ceauşescu. Nemulţumit de distanţa prea mare dintre blocurile de 10 etaje de pe Mihai Viteazul, tovarăşul ar fi dispus construirea altora noi, în zona dintre ele. „În anii ’80 era plin aici de materiale de construcţii, depozitate pe spaţiul verde”, confirmă Gheorghe Vlad. După un timp materialele au dispărut căci blocurile visate de dictator nu s-au mai înălţat niciodată.

La lupi

Monotonia betoanelor gri din cartierul Hipodrom e spartă astăzi de faţadele colorate ale blocurilor, de câte o firmă luminoasă sau de balcoanele încărcate de flori. Dar trecând de ultimele blocuri de pe strada Rahovei, trecătorii curioşi vor găsi un loc rupt de timp care numai banal nu este. Noi am descoperit „cartierul” „La lupi”(înglobat recent în Sibiu), străbătând fioroasa Vale a Săpunului, plină de gunoaie şi acoperită de un miros pestilenţial. Am mers după zgomotul făcut de oile numeroase din stânele de aici, conduşi de un bărbat îmbrăcat în salopetă, întânit întâmplător pe drum. „Cartierul ăsta e vechi, înaintea blocurilor”, ne-a lămurit ghidul nostru, clătinându-se printre buruienile crescute anapoda.

Pe strada din câmp
Şi totuşi, ajungând într-un final pe strada Oştirii (continuarea de după strada Rahovei), am ajuns să îi dăm omului dreptate. Am păşit, fără să ştim, într-un veritabil sat vechi, la oraş, cu porţi înalte şi oameni binevoitori. Ioan Fleschin este urmaşul primilor locatari din „La lupi”, mutaţi în urmă cu aproape un secol din Răşinari la Sibiu. „Au fost 7 copii ai familiei Poplăcean care s-au stabilit aici. În timp, fiecare şi-a făcut propria casă şi cartierul s-a mărit”, ne lămureşte bărbatul, mândru proprietar a peste 500 de oi şi miei. „În zona la lupi; au fost mereu foarte mulţi oieri”, ne-a spus şi Kurt Klemens.

Abia acum înţelegem pe de-a-ntregul, povestea, puţin neobişnuită, a cartierului Hipodrom. Înaintea asfaltului şi agitaţiei, pe câmpul liber de aici, primii lui locatari au fost „lupii”, cum îşi spun locatarii din Valea Săpunului. Stă martoră o casă răşinăreană, marcată 1926.


Casetă
Locuri hipice în Sibiu
Manej (loc de antrenament pentru calărie sau dresaj hipic) - Strada Revoluţiei, intersecţie cu Ştefan cel Mare
Manej – Strada Dumbrăvii, intersecţie cu strada Lomonosov
Şcoala de călărie militară – actualul parc al Tineretului (transformat pentru scurt timp și în spațiu de exerciţiu pentru pompieri)

Casetă
Medalii pe cai

Sursa : Arhiva personala Razvan Pop

“Hipodromul Sibiului era unul simplu, militar, folosit însă şi pentru competiţii sportive ale echipei hipice a României. În anii 1920, lotul naţional de hipism a staţionat o lungă perioadă de timp la Sibiu”, a declarat pentru Sibiu 100% istoricul Răzvan Pop. “Echipa României din acea perioadă, este cea care a adus una din primele medalii olimpice, un argint la Olimpiada de la Berlin din 1936. Din lot făceau parte medaliatul Henri Rang dar şi sibianul Constantin Zahei”, adaugă Pop.

Recunoscut pentru...
Agitaţie, multitudinea de magazine, parcări publice, sedii de firme, instituţii. Un loc în care totul este la îndemână şi relativ aproape de centrul vechi al oraşului. Aglomerație urbană cu peste 50 000 de locuitori.

Casetă

Tabla timpului
1910 – harta oraşului localizează Hipodromul în zona bulevardului Vasile Milea;
1911 – Aurel Vlaicu zboară la Sibiu, cu decolare de pe actuala stradă a Oştirii ( în cinstea acestui moment intersecţia străzilor Dumbrăvii și Mihai Viteazul, poartă numele azi numele Piața Aurel Vlaicu)

Anii 1920 – regele Ferdinand I impreună cu regele Greciei, vizitează Sibiul pentru a participa la un eveniment hipic
1930 – harta oraşului - actuala zonă a bulevardului Mihai Viteazul apare ca un câmp de instrucţie
Perioada interbelică – sunt construite primele blocuri de pe Calea Cisnădiei (blocurile albe situate astăzi în intersecţia cu Mihai Viteazul), destinate militarilor
Anii 1950-1960 – sunt mutaţi la Sibiu muncitori provenind din Oltenia şi Maramureş pentru construcţia blocurilor din viitorul cartier Hipodrom
Sfârşitul anilor ’60 - începutul anilor’70 – este înfiinţat cartierul Hipodrom, primul cartier al oraşului; este construit primul bloc turn la graniţa cartierului Josefin cu Hipodrom, existent şi azi în intersecţia Dumbrăvii cu Milea. Tot atunci sunt construite primele blocuri cu patru etaje din zona Milea, Cedonia.
1975 – se continuă construcţia bulevardului Mihai Viteazul, se extinde cartierul Hipodrom, definitivat cu blocurile din zona Interex azi (construite ultimele)


Casetă

Ce nu ştiaţi despre ... Hipodrom ( vă spune istoricul Răzvan Pop)
- Coincidenţa face ca bulevardul Mihai Viteazul să se termine pe terenul pe care se presupune că s-a desfăşurat bătălia de la Şelimbăr din 1599
-- Calea Cisnădiei este drumul medieval ce ducea spre Cisnădie şi apoi, peste munţi. în Ţara Românească.
- Hipodrom I si II sunt construite pe fost teren militar- - aici au fost cazărmile de cavalerie, magazii, depozite militare şi teren de exerciţii

- parte din Hipodrom (zona Cireşica) este construit pe un teren ce a aparţinut de Cisnădie şi pentru care Sibiul s-a judecat mult timp cu oraşul vecin.

Articol similar