Liceeni pe piaţa muncii
Hotărât să fac performanţă şi să am o carieră de succes”,“fericită şi mulţumită că fac ceea ce mi-am propus”, “entuziasmată”, “emoţionat”, “mândru şi responsabil”– iată cum se văd liceenii sibieni în prima lor zi de muncă.
Când eşti tânăr, sunt atâtea sfaturi, păreri şi judecăţi pe care trebuie să le asculţi. Unele voci îţi spun cu ce ar fi bine să te îmbraci, ce muzică e la modă sau care sunt regulile pe care să le respecţi. Altele te avertizează, pe bună dreptate, despre competiţia acerbă pentru locurile de muncă, despre şomaj şi corupţie. Despre un sistem care nu funcţionează sau despre aparentele portiţe de scăpare. Dar există şi oameni care spun că adolescenţii români sunt nepregătiţi, dezinteresaţi şi pesimişti sau chiar lipsiţi de perspective. Cu atât mai mulţi anul acesta, apăruţi peste noapte, după un bacalaureat cu rezultate dezastruoase. Privindu-se în oglindă, mulţi liceeni sibieni s-au întrebat poate, dacă toate aceste afirmaţii sunt adevărate, dacă aceasta este imaginea corectă a generaţiei lor, pe care trebuie să o accepte necondiţionat.
Puţini sunt cei care obişnuiesc să îi întrebe ceva şi pe tineri - despre cum îşi văd ei viitorul profesional - într-o Românie care stă mereu cu ochii pe ei.
Reporterii Sibiu 100% au aflat care sunt părerile liceenilor sibieni despre şcoală, competivitate şi performanţă pe piaţa muncii. Răspunsurile lor la întrebările chestionarului aplicat în 16 licee din oraş, s-ar putea dovedi surprinzătoare chiar şi pentru cei mai îndârjiţi polemişti.
Alegeri în şcoli
Veterinari la Pedagogic, contabili la Textil, tehnicieni dentari la Carol, psihologi la Economic - în ciuda discrepanţelor aparente dintre meseriile pe care le visează şi ceea ce studiază în prezent, majoritatea elevilor sibieni se declară mulţumiţi de profilul liceului ales. Cei mai stabili din punctul de vedere al opţiunilor curiculare s-au afirmat a fi liceenii din Colegiul Energetic, în proporţie de 60%, urmaţi de cei din Brukenthal, Ghibu şi Economic. Cei mai nemulţumiţi liceeni par a fi cei de la Colegiul Textil - 50% dintre cei intervievaţi nu îşi regăsesc viitoarele meserii în studiile actuale. „În general, până la vârsta de 17-18 ani, adolescenţii îşi formează o idee în privinţa domeniului profesional în care îşi doresc să se formeze şi să lucreze. Perioada liceului este una de tatonare a diverselor direcţii de evoluţie profesională”, crede psihologul clinician, specialist în psihoterapie analitică, Oana Vasiu.
Cu toţii la facultate
La nivelul alegerilor viitoare, peste 70% dintre elevi au declarat că după terminarea liceului vor urma studii superioare - 43,59% în alt domeniu decât cel al liceului ales, iar 34,52% cu studii în acelaşi arie de specialitate. Doar 12% dintre liceeni plănuiesc să plece să studieze sau să lucreze în străinătate. Schimbarea orientării profesionale nu este un pas înapoi pentru elevi crede psihologul Oana Vasiu, dar alternarea diferitelor meserii demonstrează că tinerii nu şi-au ales carierele potrivite de la început. „La absolvirea liceului, tinerii încep să conştientizeze relaţia dintre propriile calităţi şi meserie. Este de dorit ca, la acest nivel, adolescentul să se fi decis asupra domeniului profesional, urmând ca în perioada studiilor universitare să se hotărască mai precis asupra meseriei propriu-zise. În măsura în care aceste alegeri s-au bazat pe aptitudini reale, meseria sa va rămâne constantă”, explică Oana Vasiu.
Suţinerea de acasă
„Discrepanţa dintre cerere şi ofertă, lipsa programelor de internship necesare creării de experienţă profesională dar şi modificarea frecventă a cadrului legislativ sunt câteva dintre problemele întâmpinate de tinerii viitori absolvenţi pe piaţa muncii”, spune Cristina Cioran, director de activităţi în cadrul proiectului de consiliere profesională ,,Caravana Carierei”. Şi totuşi cine trebuie să îi pregătească pe tineri pentru toate aceste încercări?
Familia, este principalul lor susţinător, cred liceenii, care o situează pe locul întâi, cu 33,54%, înaintea şcolii sau a angajatorilor. „Părinţii trebuie să conştientizeze rolul important pe care îl au în dezvoltarea viitorului adult, nu doar prin ceea ce spun, dar şi mai important prin exemplul pe care îl oferă”, spune Oana Vasiu. Exemplul părinţilor este considerat factor influent în alegerea unei cariere şi de către 20,4% dintre cei chestionaţi.
Surprinzător sau nu, 10,7% dintre repondenţi au declarat că modelul unui cadru didactic i-a influenţat în alegerea unei meserii (influenţa grupului de prieteni a obţinut doar 8,5%). „La nivelul liceului nostru am realizat un sondaj asemănător, iar mare parte dintre repondenţi au ales ca model părinţii, în special mama. Cei care au modele cadre didactice au apreciatcalităţi precum obiectivitatea la valoare, dar şi competenţa profesională a acestora”, a declarat Laura Dumitru, director adjunct al Colegiului Naţional „Octavian Goga”.
Fără tipar
Lipsa modelor este o problemă a societăţii actuale des invocată de profesioniştii din diferite domenii. Acestea, alese diferit în funcţie de vârstă şi de nivelul de dezvoltare, ar trebui folosite pentru o direcţionare în evoluţia personală. Peste 12% din elevi recunosc că iau decizii bazându-se exclusiv pe propriile calităţi şi aptitudini „propriile preferinţe”, „fac ce îmi place nu ţin cont de nimeni”, „propria dorinţă din copilărie” sunt câteva din răspunsurile la întrebarea: ,,Care sunt factorii care au influenţat decizia ta în alegerea unei meserii?” Dar acest fapt nu este deloc greşit, susţine psihologul. „Dimpotrivă, urmarea unui model fără a ţine cont de propriile capacităţi poate avea ca efect un dezechilibru psihic, manifestat şi la nivelul carierei”, explică Oana Vasiu. Peste 50% dintre licenii intervievaţi nu intenţionează să îşi urmeze părinţii în domeniul carierei alese de aceştia.
S-a dus vremea pilelor
Cele trei condiţii esenţiale pentru a reuşi în România sunt ambiţia, încrederea şi inteligenţa, spun peste 70% din elevii intervievaţi de Sibiu 100%. Banii şi curajul sunt considerate atuuri importante pentru reuşită. Tinerii au ales bine, crede Oana Vasiu, primele trei calităţi fiind întradevăr, esenţiale în orice domeniu profesional. „Răspunsurile bani şi curaj, se datorează condiţiilor economice, sociale şi profesionale din România”, spune psihologul. Doar 3,8% dintre cei chestionaţi au menţioanat „pilele” sau „relaţiile” ca avantaje pentru obţinerea unui loc de muncă. „Permisul de conducere”, „decenţa”, „şcoala vieţii”, „patriotismul” şi „altruismul” au fost alte răspunsuri date de elevii claselor a XI-a.
Cel mai important aspect al unui job bun este remuneraţia acestuia - 33% dintre liceeni o consideră criteriu pentru alegerea unui loc de muncă.
Pregătirea în domeniul de specialitate este arma care învinge competiţia în viziunea a 39,43% dintre elevi, iar stăpânirea unei limbi străine şi cunoştinţele IT sunt următoarele atuuri ale tinerilor angajaţi.
Competenţa, pe primul loc
Medicina este cel mai căutat domeniu pentru liceenii intervievaţi de Sibiu 100%. Artele, ingineria şi antreprenoriatul sunt alte ocupaţii despre care aceştia cred că le-ar aduce satisfacţie, urmate îndeaproape de domeniul IT – peste 20 de liceeni au declarat că îşi doresc să devină programatori. „Satisfacţia este majoritar profesională în cazul acestor răspunsuri şi mai apoi financiară – este vorba de meserii cu statut ridicat şi de folosirea la maxim a competenţelor”, spune Oana Vasiu. Şi totuşi, alegerile profesionale ale liceenilor nu corespund cerinţelor pieţei sibiene. „În cadrul burselor, cele mai multe locuri de muncă provin din domeniul fabricării de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule, din fabricarea pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule precum şi din activităţi de asigurări”, spune Dana Radu, responsabil mass-media din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu. „Cred că este de preferat ca tinerii să se formeze în domeniul care consideră ei că li se potriveşte, decât în cel în care consideră că vor avea loc de muncă peste 5 ani. Doar aşa putem avea profesionişti adevăraţi formând oameni potriviţi pentru posturile în care sunt angajaţi”, afirmă psihologul Oana Vasiu.
Optimism maxim
În ciuda tuturor speculaţiilor privind viitorul lor profesional, liceenii sibieni sunt optimişti că îşi vor găsi fiecare un loc pe piaţa muncii. Ca dovadă, 40,57 % dintre elevii chestionaţi au încredere mare şi foarte mare în şcoli, în timp ce 49,2 % consideră că acestea se aliniază într-o oarecare măsură cerinţelor pieţei forţei de muncă. Elevii se imaginează extrem de entuziaşti şi mulţumiţi dar şi emoţionaţi în prima lor zi de muncă şi se tem mai mult de boală decât de faptul că, la terminarea studiilor, nu vor avea un job. Cum se va transforma entuziasmul lor pe parcursul următorilor ani, stă în mâinile celor care le făuresc educaţia – părinţi, profesori şi formatori de opinie deopotrivă, cu eforturi depuse de multe ori chiar în pofida unui sistem disfuncţional.
De pe bănci
10.000 de persoane beneficiază de serviciile Compartimentului de Informare şi Consiliere din cadrul AJOFM Sibiu. În ultimii doi ani, 80 de elevi si 30 de studenţi, respectiv 71 de elevi şi 3 de studenţi au fost angajaţi în Sibiu. 202 absolvenţi de facultate au fost angajaţi anul trecut prin subvenţionarea locului de muncă.
Care este încrederea pe care
o acordaţi şcolii?
Mare şi foarte mare
1. Liceul teoretic Constantin Noica – 70%
2.Colegiul Naţional Octavian Goga – 66.67%
3. Colegiul Tehnic Terezianum – 61.11%
Mică şi foarte mică
Liceul de Arte – 33.33%
Liceul de Construcţii şi Arhitectură – 20%
Colegiul Samuel von Brukenthal – 15.79%
Consiliere în masă
La nivelul judeţului Sibiu se organizează periodic mai multe evenimente de consiliere a carierei dedicate exclusiv liceenilor. „Există proiectul naţional “Festivalul şanselor tale” desfăşurat în luna decembrie dar şi târgul educaţional EDUKAS, organizat anul acesta în mai”, a declarat Daniela Muntean, inspector activităţi educative din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean. „Peste 100 de liceeni s-au înscris vara aceasta în cadrul programului GROW”, declară Emilia Robescu, coordonator program AIESEC. ,,Caravana Carierei” este un alt proiect ce urmează a fi desfăşurat în această toamnă la Sibiu. Un Centru de consiliere a carierei permanent va fi înfiinţat în cadrul Universităţii Româno-Germane (ROGER).
Când eşti tânăr, sunt atâtea sfaturi, păreri şi judecăţi pe care trebuie să le asculţi. Unele voci îţi spun cu ce ar fi bine să te îmbraci, ce muzică e la modă sau care sunt regulile pe care să le respecţi. Altele te avertizează, pe bună dreptate, despre competiţia acerbă pentru locurile de muncă, despre şomaj şi corupţie. Despre un sistem care nu funcţionează sau despre aparentele portiţe de scăpare. Dar există şi oameni care spun că adolescenţii români sunt nepregătiţi, dezinteresaţi şi pesimişti sau chiar lipsiţi de perspective. Cu atât mai mulţi anul acesta, apăruţi peste noapte, după un bacalaureat cu rezultate dezastruoase. Privindu-se în oglindă, mulţi liceeni sibieni s-au întrebat poate, dacă toate aceste afirmaţii sunt adevărate, dacă aceasta este imaginea corectă a generaţiei lor, pe care trebuie să o accepte necondiţionat.
Puţini sunt cei care obişnuiesc să îi întrebe ceva şi pe tineri - despre cum îşi văd ei viitorul profesional - într-o Românie care stă mereu cu ochii pe ei.
Reporterii Sibiu 100% au aflat care sunt părerile liceenilor sibieni despre şcoală, competivitate şi performanţă pe piaţa muncii. Răspunsurile lor la întrebările chestionarului aplicat în 16 licee din oraş, s-ar putea dovedi surprinzătoare chiar şi pentru cei mai îndârjiţi polemişti.
Alegeri în şcoli
Veterinari la Pedagogic, contabili la Textil, tehnicieni dentari la Carol, psihologi la Economic - în ciuda discrepanţelor aparente dintre meseriile pe care le visează şi ceea ce studiază în prezent, majoritatea elevilor sibieni se declară mulţumiţi de profilul liceului ales. Cei mai stabili din punctul de vedere al opţiunilor curiculare s-au afirmat a fi liceenii din Colegiul Energetic, în proporţie de 60%, urmaţi de cei din Brukenthal, Ghibu şi Economic. Cei mai nemulţumiţi liceeni par a fi cei de la Colegiul Textil - 50% dintre cei intervievaţi nu îşi regăsesc viitoarele meserii în studiile actuale. „În general, până la vârsta de 17-18 ani, adolescenţii îşi formează o idee în privinţa domeniului profesional în care îşi doresc să se formeze şi să lucreze. Perioada liceului este una de tatonare a diverselor direcţii de evoluţie profesională”, crede psihologul clinician, specialist în psihoterapie analitică, Oana Vasiu.
Cu toţii la facultate
La nivelul alegerilor viitoare, peste 70% dintre elevi au declarat că după terminarea liceului vor urma studii superioare - 43,59% în alt domeniu decât cel al liceului ales, iar 34,52% cu studii în acelaşi arie de specialitate. Doar 12% dintre liceeni plănuiesc să plece să studieze sau să lucreze în străinătate. Schimbarea orientării profesionale nu este un pas înapoi pentru elevi crede psihologul Oana Vasiu, dar alternarea diferitelor meserii demonstrează că tinerii nu şi-au ales carierele potrivite de la început. „La absolvirea liceului, tinerii încep să conştientizeze relaţia dintre propriile calităţi şi meserie. Este de dorit ca, la acest nivel, adolescentul să se fi decis asupra domeniului profesional, urmând ca în perioada studiilor universitare să se hotărască mai precis asupra meseriei propriu-zise. În măsura în care aceste alegeri s-au bazat pe aptitudini reale, meseria sa va rămâne constantă”, explică Oana Vasiu.Suţinerea de acasă
„Discrepanţa dintre cerere şi ofertă, lipsa programelor de internship necesare creării de experienţă profesională dar şi modificarea frecventă a cadrului legislativ sunt câteva dintre problemele întâmpinate de tinerii viitori absolvenţi pe piaţa muncii”, spune Cristina Cioran, director de activităţi în cadrul proiectului de consiliere profesională ,,Caravana Carierei”. Şi totuşi cine trebuie să îi pregătească pe tineri pentru toate aceste încercări?
Familia, este principalul lor susţinător, cred liceenii, care o situează pe locul întâi, cu 33,54%, înaintea şcolii sau a angajatorilor. „Părinţii trebuie să conştientizeze rolul important pe care îl au în dezvoltarea viitorului adult, nu doar prin ceea ce spun, dar şi mai important prin exemplul pe care îl oferă”, spune Oana Vasiu. Exemplul părinţilor este considerat factor influent în alegerea unei cariere şi de către 20,4% dintre cei chestionaţi.
Surprinzător sau nu, 10,7% dintre repondenţi au declarat că modelul unui cadru didactic i-a influenţat în alegerea unei meserii (influenţa grupului de prieteni a obţinut doar 8,5%). „La nivelul liceului nostru am realizat un sondaj asemănător, iar mare parte dintre repondenţi au ales ca model părinţii, în special mama. Cei care au modele cadre didactice au apreciatcalităţi precum obiectivitatea la valoare, dar şi competenţa profesională a acestora”, a declarat Laura Dumitru, director adjunct al Colegiului Naţional „Octavian Goga”.
Fără tipar
S-a dus vremea pilelor
Cele trei condiţii esenţiale pentru a reuşi în România sunt ambiţia, încrederea şi inteligenţa, spun peste 70% din elevii intervievaţi de Sibiu 100%. Banii şi curajul sunt considerate atuuri importante pentru reuşită. Tinerii au ales bine, crede Oana Vasiu, primele trei calităţi fiind întradevăr, esenţiale în orice domeniu profesional. „Răspunsurile bani şi curaj, se datorează condiţiilor economice, sociale şi profesionale din România”, spune psihologul. Doar 3,8% dintre cei chestionaţi au menţioanat „pilele” sau „relaţiile” ca avantaje pentru obţinerea unui loc de muncă. „Permisul de conducere”, „decenţa”, „şcoala vieţii”, „patriotismul” şi „altruismul” au fost alte răspunsuri date de elevii claselor a XI-a.
Cel mai important aspect al unui job bun este remuneraţia acestuia - 33% dintre liceeni o consideră criteriu pentru alegerea unui loc de muncă.
Pregătirea în domeniul de specialitate este arma care învinge competiţia în viziunea a 39,43% dintre elevi, iar stăpânirea unei limbi străine şi cunoştinţele IT sunt următoarele atuuri ale tinerilor angajaţi.
Competenţa, pe primul loc
Medicina este cel mai căutat domeniu pentru liceenii intervievaţi de Sibiu 100%. Artele, ingineria şi antreprenoriatul sunt alte ocupaţii despre care aceştia cred că le-ar aduce satisfacţie, urmate îndeaproape de domeniul IT – peste 20 de liceeni au declarat că îşi doresc să devină programatori. „Satisfacţia este majoritar profesională în cazul acestor răspunsuri şi mai apoi financiară – este vorba de meserii cu statut ridicat şi de folosirea la maxim a competenţelor”, spune Oana Vasiu. Şi totuşi, alegerile profesionale ale liceenilor nu corespund cerinţelor pieţei sibiene. „În cadrul burselor, cele mai multe locuri de muncă provin din domeniul fabricării de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule, din fabricarea pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule precum şi din activităţi de asigurări”, spune Dana Radu, responsabil mass-media din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu. „Cred că este de preferat ca tinerii să se formeze în domeniul care consideră ei că li se potriveşte, decât în cel în care consideră că vor avea loc de muncă peste 5 ani. Doar aşa putem avea profesionişti adevăraţi formând oameni potriviţi pentru posturile în care sunt angajaţi”, afirmă psihologul Oana Vasiu.
Optimism maxim
În ciuda tuturor speculaţiilor privind viitorul lor profesional, liceenii sibieni sunt optimişti că îşi vor găsi fiecare un loc pe piaţa muncii. Ca dovadă, 40,57 % dintre elevii chestionaţi au încredere mare şi foarte mare în şcoli, în timp ce 49,2 % consideră că acestea se aliniază într-o oarecare măsură cerinţelor pieţei forţei de muncă. Elevii se imaginează extrem de entuziaşti şi mulţumiţi dar şi emoţionaţi în prima lor zi de muncă şi se tem mai mult de boală decât de faptul că, la terminarea studiilor, nu vor avea un job. Cum se va transforma entuziasmul lor pe parcursul următorilor ani, stă în mâinile celor care le făuresc educaţia – părinţi, profesori şi formatori de opinie deopotrivă, cu eforturi depuse de multe ori chiar în pofida unui sistem disfuncţional. De pe bănci
10.000 de persoane beneficiază de serviciile Compartimentului de Informare şi Consiliere din cadrul AJOFM Sibiu. În ultimii doi ani, 80 de elevi si 30 de studenţi, respectiv 71 de elevi şi 3 de studenţi au fost angajaţi în Sibiu. 202 absolvenţi de facultate au fost angajaţi anul trecut prin subvenţionarea locului de muncă.
Care este încrederea pe care
o acordaţi şcolii?
Mare şi foarte mare
1. Liceul teoretic Constantin Noica – 70%
2.Colegiul Naţional Octavian Goga – 66.67%
3. Colegiul Tehnic Terezianum – 61.11%
Mică şi foarte mică
Liceul de Arte – 33.33%
Liceul de Construcţii şi Arhitectură – 20%
Colegiul Samuel von Brukenthal – 15.79%
Consiliere în masă
La nivelul judeţului Sibiu se organizează periodic mai multe evenimente de consiliere a carierei dedicate exclusiv liceenilor. „Există proiectul naţional “Festivalul şanselor tale” desfăşurat în luna decembrie dar şi târgul educaţional EDUKAS, organizat anul acesta în mai”, a declarat Daniela Muntean, inspector activităţi educative din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean. „Peste 100 de liceeni s-au înscris vara aceasta în cadrul programului GROW”, declară Emilia Robescu, coordonator program AIESEC. ,,Caravana Carierei” este un alt proiect ce urmează a fi desfăşurat în această toamnă la Sibiu. Un Centru de consiliere a carierei permanent va fi înfiinţat în cadrul Universităţii Româno-Germane (ROGER).
Comentarii