Etnobotanicele, vânătoarea de fantome

Etnobotanicele – definiţie: „O mare prostie”. 

Peste 80% dintre elevii claselor a XI-a din Sibiu au declarat că nu au încercat niciodată „drogurile legale”.


Copiii au luat-o razna. Părinţii sunt depăşiţi de situaţie. Profesorii nu pot relaţiona cu tinerii. Statul îşi face treaba de ochii lumii. Legea nu ajută. Şi totuşi cine poate controla sau opri consumul de etnobotanice în rândul elevilor din România?! Reprezentanţii societăţii civile spun că şcoala joacă un rol important. Psihologii avertizează că familia poartă o mare responsabilitate pentru „rezolvarea” problemelor emoţionale cu droguri. Părinţii cer închiderea magazinelor de vise.
„Dacă eu fumez nu e treaba nimănui să mă oprească. Fac ce vreau”, spune Mihai, consumator de etnobotanice. Ca el, pot fi mulţi alţi liceeni sibieni bombardaţi în ultimul an cu informaţii legate de consumul de droguri legale. Vocea lui rezonează cu rezultatele sondajului de opinie cu acelaşi subiect realizat de Sibiu 100% în rândul elevilor de clasa a XI-a. Departe de tot amalgamul de ştiri şocante, de „şmecheria” proprietarilor de magazine de vise, sau de eforturile depuse de instituţiile statului sau de societatea civilă, am încercat să aflăm opinia celor care sunt cei mai afectataţi de consumul de „legale”. Pentru că, până la urmă, părerea lor e cea mai importantă.

O problemă socială
Consumul de droguri în rândul tinerilor reprezintă o problemă pentru societatea noastră, cu asta sunt de acord 73,44% dintre elevii chestionaţi de Sibiu 100%. 14,10% consideră că drogurile nu reprezintă un pericol iminent, în timp ce 7% nu văd nici un pericol în a fi „high”.
„Este un răspuns cât se poate de corect. Copilul este oglinda mediului psiho-socio-emoţional în care trăieşte. Dacă tinerii au probleme, înseamnă că societatea în general are probleme”, consideră psihologul Oana Vasiu (foto). Peste 70 % dintre elevii claselor a XI-a din Sibiu cunosc personal sau au auzit de persoane care consumă droguri, dar balanţa tinde să încline mai mult către o relaţie indirectă între cei chestionaţi şi consumatori. „Cunosc foarte mulţi tineri care iau, unii chiar mai mici decât mine. Ies cu colegii de clasă în pauză la ţigară, îi văd - caută foiţe pentru etnobotanice”, spune Mihai, participant la chestionar, elev în clasa a XI-a la unul dintre liceele oraş.

Oriunde în oraş
„Droguri pe care îţi creezi propriul univers letal”, dar şi „droguri tari şi ieftine faţă de cele naturale”, au fost două dintre definiţiile pentru etnobotanice date de 21% dintre intervievaţi. 79% dintre elevi au refuzat să răspundă la întrebarea „Ce ştii tu că sunt etnobotanicele”, iar un elev a comentat deranjat: „ştiu ce sunt şi nu trebuie să vă spun vouă”. „Prima dată când am luat prafuri cu prietenii, pe unul l-a bufnit sângele pe nas. Apoi, 3 zile, n-am facut nimic altceva decât să tragem într-una”, spune Mircea Bontaş (foto), dependent de droguri, internat în Aşezământul Nazareth de la Şura Mică.
În topul substanţelor care „fac rău”, elevii au clasat etnobotanicele cu un procent de 38%, urmate de alcool şi ţigări care împart locul al doilea cu doar 31%. Etnobotanicele sunt accesibile, au considerat peste 70% dintre subiecţi, iar magazinele nu reprezintă, spre mirarea unora, principalul loc de unde tinerii fac rost de ,,legale”. „Se pot cumpăra en-gros de pe internet, unii le ambalează acasă. Între 3 şi 5 noaptea îţi aduc oriunde în oraş pentru o comandă minimă de 30 de lei”, confirmă Paul, care ia droguri legale de 3 ani.

Curioşii… sunt primii
Marea majoritate a tinerilor nu îşi cumpără singuri drogurile – acest fapt este arătat de 50 % dintre elevii intervievaţi, care declară că etnobotanicele le-au fost oferite. „Totul pleacă de la curiozitate – cum se manifestă drogul. Cei mai mulţi fac parte dintr-un anturaj în care se consumă, aşa ajung să încerce prima dată”, spune Maria Radu, coordonatoarea Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Anti-Drog (CPECA) Sibiu. „Am avut o pacientă, o puştoaică de 13 ani care nu făcea faţă presiunilor grupului de a consuma etnobotanice”, spune şi psihologul Oana Vasiu. Mihai, liceanul intervievat de Sibiu 100% spune că arareori fumează singur. „Luăm fiecare, pe rând, aşa mai economism şi din bani”, spune elevul care tocmai a împlinit 18 ani.

Nu, legalizării
Elevii au avut experienţe contradictorii vis-a-vis de starea indusă de etnobotanice. „Eu am râs, după care am căzut în depresie”spune un licean. „Durere mare de cap, euforie”, „Orice senzaţie o simţi foarte tare, simţi că ar da cineva în tine”, ,,Fericire” „Mi-a fost rău”, au spus tinerii chestionaţi. „S-au schimbat mult etnobotanicele faţă de momentul în care abia apăruseră. Prafurile de acum te fac disperat să faci rost, nu poţi dormi, nu poţi să faci nimic.”, spune Mircea Bontaş. „Eu m-am lăsat de prafuri, că îmi dădeau halucinaţii urâte. Dar acum fumez destul de mult, a doua zi mă doare tot corpul”, mărturiseşte Paul, de meserie şofer.
Mai mult de 70% dintre liceeni nu sunt de acord cu legalizarea drogurilor în România. Consumatorii de „legale” intervievaţi de Sibiu 100% spun că, dacă magazinele s-ar închide, nu ar mai consuma etnobotanice, din comoditate. Totuşi ei recunosc că, dacă ar fi cazul, s-ar reprofila pe iarbă, care a fost încercată şi de 7,7% dintre elevii claselor a XI-a din Sibiu.

Mai mult decât informare
7 proiecte şi peste 60 de acţiuni anti-drog au fost realizate pe parcursul anului şcolar 2010-2011 în liceele dar şi în şcolile generale din Sibiu, spun datele furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean. 47,6 % dintre elevii de clasa a XI-a intervievaţi de Sibiu 100% au auzit de aceste programe, instituţii, fundaţii, care se ocupă de combaterea consumului excesiv de droguri. 50% dintre cei chestionaţi au declarat că nu ştiu de existenţa acţiunilor anti-drog iar 66,2% nu ştiu detalii despre ele. « Copiii participanţi la campanii anti-drog beneficiază de informare şi de conştientizarea riscurilor. Dar atât. Implicarea diferitelor instutuţii este necesară, dar insuficientă”, spune psihologul Oana Vasiu. „Dependenţa vine să acopere un dezechilibru emoţional. Familia - părinţii - joacă un rol foarte important în rezolvarea acestei probleme”, crede psihologul.

Cu sinceritate
Nu-i putem opri pe cei care iau droguri legale. Nu-i putem „prinde” şi cu atât mai mult nu-i putem pune la zid, ordonându-le să nu mai facă. Acţiunile noastre s-ar transforma astfel într-o adevărată vânătoare de fantome. „E nevoie de o alternativă pentru problemă. Nu le putem lua tinerilor etnobotanicele fără a le oferi ceva mai bun - din punct de vedere emoţional”, spune psihologul Oana Vasiu. O singură campanie nu poate muta munţii din loc. Prevenţia consumului dar şi ajutorarea celor dependenţi e un cumul de acţiuni realizate de persoane sau instituţii diferite care însă trebuie să aibă acelaşi scop. Închiderea magazinelor de vise e doar unul dintre paşi. Familia are un rol extrem de important – mare parte dintre elevi o consideră responsabilă pentru rezolvarea consumului excesiv de droguri, la fel şi instituţiile statului, reprezentanţii şcolilor şi membrii societăţii civile. „E nevoie de un suport susţinut”, crede psihologul Oana Vasiu.
Concluzia sondajului Sibiu 100%? Elevii sibieni ştiu multe despre etnobotanice dar acest fapt nu îi face dependenţi de „legale”. Însă pentru a rămâne departe de droguri, ei au nevoie de mult mai mult decât informare. Tinerii aşteaptă afecţiune şi înţelegere, atenţie, un feedback rapid al oricărui efort depus, dar mai ales, o implicare continuă şi sinceră în orice acţiune care li se adresează. Totodată, majoritatea liceenilor sunt încântaţi de cei care îşi găsesc timp să îi asculte.

Anti-drog pe Facebook MANIFEST este campania de informare despre etnobotanice inţiată de Prefectura Sibiu pe internet. „Marea majoritate a elevilor au Facebook, astfel mi-a venit ideea de a posta aici. Este o iniţiativă bazată pe voluntariat”, a declarat pentru Sibiu 100% Horaţiu Răcuciu, prefectul Sibiului.

Sprijin de grup Începând de luna aceasta, un grup de sprijin pentru consumatorii de droguri dar şi pentru familiile acestora va funcţiona în Sibiu. „Grupul este o sursă de putere pentru cei recuperaţi dar şi un suport pentru membrii familiei acestora, care îi pot ajuta să îşi menţină abstinenţa”, spune Alexandru Leşcău, psihologul asociaţiei ASPERA, iniţiatoarea proiectului.

Linişte la spital Situaţia consumului de etnobotanice nu este gravă în judeţul Sibiu, spun reprezentanţii diferitelor instituţii medicale „Nu am avut decât 9-10 cazuri în ultimii ani”, spune Radu Moldovan, directorul Spitalului de Psihiatrie. „Am avut peste 100 de pacienţi dependenţi de etnobotanice în ultmii 2 ani, dar nu din Sibiu. De aici veneau mai mult pentru cannabis”, a declarat Lux Holger, directorul Centrului de Recuperare din Şura Mică. „La Unitatea pentru Primire Urgenţe sunt cazuri sporadice, fără probleme deosebite. Marea majoritate consumă alcool”, spune Raluca Puşca, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţaen din Sibiu.

Alternative se găsesc
La capitolul alternative pentru droguri, liceenii sibieni s-au dovedit foarte inventivi. Creta, betadina, naftalina, alcoolul tras pe nas, bronzul, tusinul, detergentul, macul dar şi menta, muşeţelul, tantum rosa şi bicarbonatul au fost doar o parte dintre răspunsurile cele mai neobişnuite. Prenadezul a fost alternativa cea mai folosită, urmat de ţigări, alcool, medicamente şi sarea de baie.

Prafuri vs ţigări Afgan, AfterHours, Charge, Special Gold, Monkeys, Head Shot, Hell, Diesel – sunt câteva din denumirile de etnobotanice furnizate de liceenii sibieni. 27% dintre aceştia consumă prafuri.

„Mulţi tineri nu ştiu că mare parte din droguri sunt folosite în intervenţiile chirurgicale. Cocaina, de exemplu, este un anestezic ocular foarte bun. Corpul ţi se obişnuieşte cu ele. Nu ştii niciodată când vei avea nevoie de ajutor medical, iar substanţele nu îşi vor mai face efectul” Aurora Scandera, farmacist.
 --------------------------------------------------------------------------
Sondajul Sibiu 100% a fost aplicat în luna iunie 2011 în 16 licee din municipiul Sibiu, la acesta participând un număr de 309 elevi ai claselor a XI-a. Nivelul de încredere al cercetării este de 95% iar eroarea maximă admisă ± 5%. "Scopul acestei cercetări a fost acela de a atrage atenţia asupra opiniei tinerilor. Mulţi dintre ei s-au străduit să răspundă sincer, alţii au evitat răspunsurile. Părerea generală despre chestionar a fost una pozitivă. Majoritatea tinerilor cer însă rezolvarea problemei etnobotanicelor", Alexandra Păsat,
sociologul care a realizat sondajul de opinie aplicat de Sibiu 100%.
 
de Alexandra Ion Cristea